Teoretic, nu exista riscul să faceţi diabet din cauza stresului. Totuşi, o astfel de stare poate creşte glicemia, iar fluctuaţiile mari de glicemie măresc riscul de boală acolo unde există un teren genetic propice.
Stresul repetat descarcă hormonul numit cortisol sau hormonul stresului. Acesta reglează metabolismul lipidelor. În cazul în care se secretă în exces apar, inevitabil, creşteri are colesterolului rău din sânge.
Pe lângă această valoare mărită veţi observa, rapid, depuneri inestetice de grăsime.
Dr. Șerban Damian, nutriționist: „Dacă mănânci ciocolată ori de câte ori te gândeşti la nu ştiu ce problemă, evident că lucrurile se vor aduna şi te vei trezi cu o nouă problemă: excesul de kilograme”.
Sfatul specialiştilor este ca după situaţii stresante să nu consumaţi dulciuri, pâine albă sau alte făinoase procesate. Încercaţi să beţi doar apa în timp ce vă calmaţi.
Diabetul este o tulburare a metabolismului (metabolismul inseamna procesele prin care organismul nostru utilizeaza mancarea digerata pentru crestere si pentru obtinerea energiei). Majoritatea alimentelor pe care le ingeram sunt descompuse pana la glucoza, care este forma sub care exista zaharul in sange. Glucoza este principala sursa de combustibil pentru organism.
Dupa digestie, glucoza trece in fluxul sangvin, acolo unde este folosita de catre celule pentru crestere i pentru obtinerea energiei. Pentru ca glucoza sa poata patrunde in interiorul celulelor este nevoie de prezenta insulinei.Insulina este un hormon produs de pancreas, care este o glanda de dimensiuni mari aflata in spatele stomacului.
Atunci cand mancam, pancreasul produce in mod automat cantitatea adecvata de insulina pentru a deplasa glucoza aflata in sange, in interiorul celulelor noastre. La persoanele cu diabet, totusi, pancreasul fie produce prea putina insulina sau chiar deloc sau celulele nu raspund in mod adecvat la insulina care este secretata. Astfel, organismul pierde principala sa sursa de combustibil, chiar daca sangele contine cantitati mari de zahar.