Pentru românii care încă nu au aflat, este vorba de cel mai nou pământ românesc care s-a format în urmă cu aproximativ 150 de ani şi a primit numele de insula Sacalin. Cu toate că teritoriul este de o frumusețe incredibilă, acest loc din România nu poate să fie vizitat sau populat.
Insula Sacalin se află în Marea Neagră, la mică distanţă de coasta românească, în dreptul bratului Sfântu Gheorghe al Deltei Dunării, şi are un teritoriu de 21.410 hectare, dimensiune apropiată de cea a Bucureştiului.
Guvernul României a interzis popularea insulei încă din 1938, măsura luată pentru protejarea păsărilor rare care îşi au cuibul pe acest teritoriu. Aici se regăsesc cele mai mari colonii de chire de mare şi pelicani creţi. În apele din proximitate se găsesc peşti rari, sturioni, dar şi plante rare, cum ar fi varza de mare şi canarul bălţii.
Intersant este că insula are o mişcare de rotaţie în jurul punctului de legătură cu ţărmul, de la est la vest, potrivit inginerul Octavian Buzatu. Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică: peninsula este erodată de curenţii marini şi de vântul foarte puternic de pe mare.
Iniţial, peninsula Sacalin era formată din două insule mai mici: Sacalinu Mare şi Sacalinu Mic. Însă, cu timpul, cele două s-au unit şi au format o peninsulă. Ca o ciudăţenie, peninsula are o mişcare de rotaţie în jurul punctului de legătură cu ţărmul, de la est la vest. Acest lucru a fost descoperit, spune inginerul constănţean Octavian Buzatu, ca urmare a suprapunerii unor hărţi vechi cu unele actuale. Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică: peninsula este erodată de curenţii marini şi de vântul foarte puternic de pe mare.
Insula adăposteste o mare varietate de păsări, mamifere și reptile populează insula. Aici se găsesc cele mai mari colonii de chire de mare și pelicani creți, insula fiind principala zonă de cuibărit, hrănire și iernare a acestor specii. Pe insulă au fost recenzate 229 de specii de păsări. În apele insulei se găsesc pești rari, sturioni, dar și plante rare, cum ar fi varza de mare și canarul bălții.
Există două zone unde se produce avansarea Deltei în mare: una pornește de la Sfântu Gheorghe spre Insula Sacalin și probabil că în zece ani se va închide, formând un nou lac, iar alta este la nord de Sulina.
Contraamiralul (r) Eugen Laurian cunoaşte bine modul în care s-a format şi apoi a evoluat acest pământ românesc, de altfel, singura peninsulă pe care o are România în Marea Neagră. Insula Şerpilor aparţine Ucrainei.
Iniţial, spune el, a apărut insula de nord, apoi cea de sud. Erau două limbi de pământ, iar ulterior s-a unit partea de sud a braţului Sfântu Gheorghe cu Sacalin
Pentru românii care încă nu au aflat, este vorba de cel mai nou pământ românesc care s-a format în urmă cu aproximativ 150 de ani şi a primit numele de insula Sacalin. Cu toate că teritoriul este de o frumusețe incredibilă, acest loc din România nu poate să fie vizitat sau populat.
Insula Sacalin se află în Marea Neagră, la mică distanţă de coasta românească, în dreptul bratului Sfântu Gheorghe al Deltei Dunării, şi are un teritoriu de 21.410 hectare, dimensiune apropiată de cea a Bucureştiului.
Guvernul României a interzis popularea insulei încă din 1938, măsura luată pentru protejarea păsărilor rare care îşi au cuibul pe acest teritoriu. Aici se regăsesc cele mai mari colonii de chire de mare şi pelicani creţi. În apele din proximitate se găsesc peşti rari, sturioni, dar şi plante rare, cum ar fi varza de mare şi canarul bălţii.
Intersant este că insula are o mişcare de rotaţie în jurul punctului de legătură cu ţărmul, de la est la vest, potrivit inginerul Octavian Buzatu. Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică: peninsula este erodată de curenţii marini şi de vântul foarte puternic de pe mare.
Iniţial, peninsula Sacalin era formată din două insule mai mici: Sacalinu Mare şi Sacalinu Mic. Însă, cu timpul, cele două s-au unit şi au format o peninsulă. Ca o ciudăţenie, peninsula are o mişcare de rotaţie în jurul punctului de legătură cu ţărmul, de la est la vest. Acest lucru a fost descoperit, spune inginerul constănţean Octavian Buzatu, ca urmare a suprapunerii unor hărţi vechi cu unele actuale. Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică: peninsula este erodată de curenţii marini şi de vântul foarte puternic de pe mare.
Insula adăposteste o mare varietate de păsări, mamifere și reptile populează insula. Aici se găsesc cele mai mari colonii de chire de mare și pelicani creți, insula fiind principala zonă de cuibărit, hrănire și iernare a acestor specii. Pe insulă au fost recenzate 229 de specii de păsări. În apele insulei se găsesc pești rari, sturioni, dar și plante rare, cum ar fi varza de mare și canarul bălții.
Există două zone unde se produce avansarea Deltei în mare: una pornește de la Sfântu Gheorghe spre Insula Sacalin și probabil că în zece ani se va închide, formând un nou lac, iar alta este la nord de Sulina.
Recomandare: O poartă către lumea dincolo de moarte la Marea Neagră, un oraș subteran ale cărui taine nu au fost încă descifrate
Contraamiralul (r) Eugen Laurian cunoaşte bine modul în care s-a format şi apoi a evoluat acest pământ românesc, de altfel, singura peninsulă pe care o are România în Marea Neagră. Insula Şerpilor aparţine Ucrainei.
Iniţial, spune el, a apărut insula de nord, apoi cea de sud. Erau două limbi de pământ, iar ulterior s-a unit partea de sud a braţului Sfântu Gheorghe cu Sacalin
„Eu am fost pentru prima dată pe insulă în anul 1975, atunci când se făceau trageri de artilerie de pe farul Olinca, farul vechi din Sfântu Gheorghe. La prima vizită, insula era nisipoasă în proporţie de 80 – 90%, însă între timp pe ea a crescut multă vegetaţie, sălcii cu preponderenţă. Acum câţiva ani, aici am întâlnit mai multe vaci ale localnicilor care erau lăsate acolo la păscut. Partea de nord era plină de sălcii şi, în general, pe insulă, există o tendinţă de împădurire“, spune Eugen Laurian.
Dacă toţi o numesc insulă, specialiştii ţin neapărat să-i spună peninsulă, întrucât ea este o continuare neîntreruptă a ţărmului.