Desi are un nume cu o rezonanta neplacuta, Fundatura Ponorului este unul din cele mai frumoase meleaguri din Romania. Un cioban a numit acest loc „Palma lui Dumnezeu”. Iubitorii de drumetii in natura, deconectati de la tehnologia moderna si descatusati de orice fel de griji urbane vor gasi in acest loc o oaza de liniste si peisaje pitoresti desprinse din file de basm, de o frumusete greu de descris in cuvinte.
Fundatura Ponorului este unul din cele mai atractive tinuturi din judetul Hunedoara, protejat prin lege. Se afla in Muntii Sureanu, in Parcul National Gradistea Muncelului – Ciclovina, pe raza comunelor Baru, Bosorod, Banita, Orastioara de Sus si Pui. Desi nu impresioneaza prin altitudine, Muntii Sureanu ofera peisaje pitoresti autentice.
Este o zona incarcata de istorie, deoarece in Gradistea de Munte se afla una din cetatile vechilor daci – Sarmisegetuza Regia. Situl arheologic si ruinele care pot fi vizitate astazi povestesc in tacere despre cultura, stilul de viata si obiceiurile stramosilor nostri.
Frumusetea acestei depresiuni este data de relieful divers, brazdat de munti si dealuri de diferite inaltimi, imbracate in paduri de brazi si foioase.
Raul Ponor care strabate serpuitor lunca Ponoriciului si intra in munte, deschizand accesul in pesterile Sura Mare si Sura Mica, precum si turmele de oi si vaci care petrec aici pe timpul verii dau si mai multa splendoare.
In Parcul National Gradistea se afla cateva rezervatii naturale impresionante, care merita vizitate: Cheile Crivadiei, Pestera Tecuci, Complexul carstic Ponoraci – Ciocolvina, Pestera Sura Mare sau Pestera Bolii.
Pentru a ajunge in acest minunat loc, se merge pe soseaua Hateg – Petrosani. Dupa ce iesiti din localitatea Ponor, trebuie sa virati la stanga spre satul Federi. Din Federi se poate face o plimbare pe jos (sau cu bicicleta) spre Fundatura Ponorului, care dureaza circa 2 ore dus. Traseul nu este drept, ci se urca. Privelistea este impresionanta. Acest colt de rai se poate vizita doar vara si la inceput de toamna, cand soarele luceste in frunzele ruginii ale copacilor, deoarece in celelalte anotimpuri locul este destul de umed si mlastinos din cauza ploilor sau a zapezii care se topeste.